Apa nu se face motorină

|Prin anii 1990, lucram la Fabrica de Ciment din Turda. Am condus mai multe sectoare pe-acolo pentru că toți știau că mă pricep și dacă era vreo problemă undeva, mă trimiteau pe mine acolo.

La un moment dat, nu știu ce tot făceau la parcul auto, tot făceau acolo inventar și directorul nu avea încredere că rezultatele sunt corecte. Într-o zi mă cheamă directorul în birou și-mi zice că vrea să mă numească pe mine, pe contabilă și încă pe nu știu care în comisia de inventariere, că vroia să vadă cum stă fabrica la consumul de motorină. Mi-a zis că are încredere în mine și să fac așa cum știu eu că trebuie să fac. Sigur că am acceptat, nu m-am speriat de așa ceva.

Peste o zi sau două, ne-am adunat, membrii comisiei de inventariere și ne-am apucat de lucru. Ne-am dus la rezervoare, am măsurat, tot, știi, cu joja,  am calculat… Ieșea perfect. Măăă, mi-am zis că ceva nu-i în regulă acolo pentru că știam (și toată lumea știa) că se fură motorină la greu. Dar mă tot întrebam: „Cum să fac să găsesc șmecheria lor?” Ei, într-o zi, am vorbit cu un verișor de-al meu care lucra la Petrom sau cum se numea pe-atunci firma asta și l-am rugat să se intereseze, cum se procedează acolo când controlează stocurile de motorină. El mi-a adus o soluție și mi-a zis: „Uite, cu asta dai pe joja cu care măsori motorina din rezervor, iar dacă în rezervor este și apă, pe jojă o să se vadă nivelul până la care este apă și nivelul până la care este motorină. Gata, am adunat comisia în ziua următoare și am zis „Mergem să măsurăm din nou motorina!” Contabila sau nu știu care  a zis „Dar nu am măsurat-o o dată și a ieșit bine? Ce să mai măsurăm?” „Ba da, am zis, am măsurat și a ieșit bine, dar nu a ieșit rezultatul adevărat”.

Așadar, ne-am apucat din nou de măsurat și de calculat. Ce să vezi? Când scoteam joja, îmi arăta că în rezervorul ăsta un sfert din motorină era de fapt apă, în rezervorul celălalt apa era și mai multă… Când am calculat, era o lipsă de 90.000 de litri de motorină! Și până atunci toate inventarele arătau că era perfect. Sigur, au sărit la mine cei care lucrau la depozitul ăla și s-au apucat să strige „Ce faci mă, nu-i corect, ceilalți au măsurat și a ieșit perfect, tu vii cu șmecherii!” Le-am zis „Stați cuminți, uitați-vă, așa am procedat, așa se măsoară, eu îmi fac corect treaba.”

Ce să facem, ne-am dus la director, i-am arătat cifrele și ăla s-a luat cu mâinile de cap. „Cum mă, ești sigur că așa mult lipsește” m-a întrebat. Nu-i venea să creadă că făcuseră până atunci inventarul fix degeaba. I-am explicat cum am procedat, a înțeles că nu am putut greși, că am fost corect și am mers mai departe. Nu știu cum au rezolvat cu paguba asta, au găsit ei cum să o acopere… Asta era cu fabricile astea, dacă nu erai atent, se cam fura.|

Anonim